~~~
grupul de la köln, adică max ernst și johannes theodore baargeld, se creează după demobilizarea lui ernst
max ernst a participat la insurecția soldaților muncitori din bruxelles și se spune că i-ar fi strâns mâna lui carl einstein
l-a cunoscut pe august macke (blaue reiter din münchen) și l-a întâlnit pe paul klee
un prim sejur la paris, în 1916, într-o permisie, determină viitoarea lui înclinație și, totodată, o distanțare critică față de grupul de la berlin

~~~
lui ernst îi displace în special grosz
chiar dacă a expus la primul târg internațional dada, trebuie să constatăm că ernst nu se trage din vena acerbă a desenelor lui grosz și că frumusețea operei sale îl duce direct în suprarealism

johannes baargeld, fondatorul secției renane a partidului comunist, fiul unui important asigurator renan, luptă pe fronturile artistic și politic
el și ernst publică revista comunistă der ventilator, în tiraj mare, vândută pe străzi, la porțile cazărmilor și ale uzinelor, înaite de a fi interzisă de armata britanică ocupantă, până în 1926, a malului drept al rinului

în der ventilator se poate citi – puci la teatru – comunicat ce relatează o manifestație împotriva bazaconiei clericale și cavalerești a unui oarecare domn cohnen sau konen
autorul este descris ca un soi de hering ambițios pentru miercurea cenușii, din iazul panoptikumului alături de karl may, lupul lurley și alte celebrități de bâlci, pentru hilaritatea pe care a provocat-o și comunicatul exprimă regretul de a fi întrerupt somnul artistic și digestiv al burghezilor

teatrul, scrie ventilator, este îmbălsămarea artistică a unei clase dominante, trăiește și moare cu cei pe care îi îmbălsămează, cu hegemonia clasei respective

din acest punct de vedere, consumul artistic al burghezilor are întotdeauna același grad de maturitate ca și consumatorii săi

~~~
the punching ball sau nemurirea lui buonarroti, numit și dadafex maximus, 1920, autoportret și unul din rarele fotomontaje ale lui max ernst