agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-02-28 | |
Știu că toată lumea e sătulă de povestea asta. Dar pentru că:
- la concursul de epigrame, Laurențiu a închis comentariile și pentru că - în ultimul mesaj, mi-a citat un fragment dintr-un email personal, scos din context, îmi permit să vă plictisesc postând emailul din 25.02.2009, integral. Laurențiu, Ne-am inversunat amandoi. Si mie nu prea imi sta in fire. Daca dupa eliminarea mea, eram furios, dar nu ti-am scris nimic pe loc, asteptand sa ma calmez, tot asa, acum am asteptat sa treaca o noapte, ca sa-ti treaca tie furia. Trebuia sa punctez cateva lucruri. 1. Nu a fost niciun atac. Nu stiu de ce consideri ca o confruntare, un dialog in contradictoriu, are un scop malefic, discreditarea ta sau ceva similar. 2. Nu m-am facut bine inteles. Ce am vrut sa demonstrez este ca exista doua tipuri de regulament: - Unul simplu, practic fara clauze de interdictie, in care organizatorul isi asuma integral raspunderea si rezista, fara sa-i pese prea mult, la orice acuza, fondata sau nefondata; in cazul asta aplica spiritul legii, asa cum il vede el - Unul stufos, in care incearca sa previna cat mai multe incercari de a trisa, caz in care toata lumea judeca: ce nu e interzis e permis; in cazul asta, organizatorul e obligat sa aplice litera legii. 3. Tu ai incercat (no offense) sa fii si cal si magar. Nici sa nu ti se poata reprosa ceva, nici sa scape ceva nepedepsit. Nu se poate sa le ai pe toate. Mai ales intr-un concurs pe site, unde participantii sunt oameni obisnuiti sa despice firul in patru, nu vei scapa niciodata de reprosuri. Dar nu trebuie sa-ti pese, raspunsul cel mai bun este: data viitoare organizeaza tu si te critic eu. 4. Fiecare concurs are modul lui de desfasurare, clauzele de la unul n-au ce cauta la celalalt. - La un festival de epigrama, clauza cu clonele n-are ce cauta, cand iti da banii de premiu iti cere buletinul. - La un concurs cu votul la vedere (cum a fost cel de pe europeea), nu-i poti reprosa cuiva ca voteaza strategic. Inca de cand ai organizat concursul, ti-ai asumat riscul asta. Pe Luchi l-am dat afara din comisia de organizare, dar din concurs n-aveam niciun motiv s-o facem. - La concursul cu juriu independent si texte secretizate (cazul nostru), clauza cu dezvaluirea numelor n-avea ce cauta. Pe mine asta m-a enervat, ca ai aplicat in mod absurd LITERA unui regulament prost intocmit. Mai exact, in loc sa-ti recunosti greseala din intocmirea regulamentului, ai vrut sa-ti dovedesti intransigenta. 5. Cuvantul “principii” n-are ce cauta. Nu exista un set unic si unanim acceptat. Fiecare din noi considera ca are principii, dar in practica niciodata nu sunt in totalitate aceleasi. Totusi, tu insisti cu vehementa ca toti sa-ti respecte principiile TALE. Asta nu face decat sa iste confruntari inutile. 6. Ai simtit bine, stiam ca Jupp e Pseudo Nim cu 2-3 zile inainte. Am vazut un comm “m-am batut singur” si i-am scris “nu cumva tu esti Pseudo Nim ?” A recunoscut si mi-a zis si motivul: avea epigrame prea multe si a vrut sa vada ce note vor obtine de la Bunduri. Nici nu-si inchipuia ca va lua locul II cu setul de rezerva. Totodata mi-a zis ca intentioneaza ca in cateva zile, dupa ce se mai linistesc apele, sa posteze toate 6 epigramele sub numele de Viorel Vranceanu, numele cunoscut al lui Jupp, pentru a-si recunoaste in felul acesta fapta. 7. Atropa a punctat bine: "1.Jupp a greșit postând de pe două conturi. 2.Am convingerea că nu a făcut-o pentru a frauda concursul, altfel n-ar fi recunoscut fapta. 3.Jupp a dat dovada de verticalitate prin recunoașterea faptei sale. " 8. Elena Malec, dupa ce il condamna pe Jupp, conchide “Pentru ca este o fateta de penumbra a concursului, eu cred ca putem depasi momentul foarte simplu, eliminand contul Pseudo Nim de pe site si din concurs.” 9. Exact asta am facut si eu: am cerut ca Jupp sa ramana doar cu unul din cele doua conturi. E pacat sa dispara de pe agonia un epigramist atat de bun. 10. Incrancenarea cu care ai transat problema, prin ton si prin cuvinte (pacalici, etc) e de neinteles, dovada comm-urile lui Rodean si Diviza. In final te felicit pentru numirea in postul de editor specializat in epigrama. Cred ca epigrama va avea numai de castigat. Cu conditia sa nu fii excesiv de intransigent pentru a dovedi lumii ca iti meriti postul. Poti fi obiectiv ramanand ponderat in aprecieri. Oamenii raspund pozitiv mai degraba la o incurajare decat la un tras de urechi. Succes ! Dan Concluzii finale (sper că la mine în pagină am voie să am eu ultimul cuvânt) La orice concurs, regulamentul e esențial. Toată lumea repetă "regulamentul trebuie respectat". Dar aici au fost invocate mai multe regulamente - cel al concursului, cel al agoniei, cel din concursurile precedente (a fost pomenit unul din 2004) și, la modul general, principiile. După părerea mea, singurul vinovat din cei trei (Dan Norea, Viorel Vrânceanu, Florin Rotaru) este Viorel. Dar, datorită ambiguității regulamentului (care pomenește doar de conturile create după data postării anunțului), în prima fază l-am considerat vinovat moral și nu legal. Abia când am recitit regulamentul agoniei, mi-am dat seama că Radu Herinean, mai mult decât Laurențiu Orășeanu, are dreptate. L-am susținut pe Jupp pentru a sublinia ideea că trebuie ales între cele două tipuri de regulamente, mai exact între litera și spiritul legii. Celelalte "greșeli", a mea și a lui Florin, nu au avut nicio influență în jurizare și în întocmirea clasamentului. Deci nu ar fi trebuit să existe clauze în regulament care să le incrimineze. În particular, pot spune că există cenacluri de umor unde participanții își prezintă textele trimise la diverse concursuri individuale, deși jurizarea nu a început încă. Nici nu le trece prin minte că asta ar putea fi o greșeală, atâta vreme cât nu afectează jurizarea. Scopul principal al intervențiilor mele ăsta a fost: să inițiez o dezbatere despre regulament. Dar Laurențiu mi-a taxat spusele ca un atac la persoană, ca o punere la zid. De altfel, cu el nu pot discuta în contradictoriu. De ani de zile îmi reproșează că, la un concurs de pe europeea, cu votul la vedere, în care Luchi vota strategic, nu l-am eliminat din concurs. Am încercat să-i demonstrez că nu poți pedepsi pe cineva decât dacă încalcă o lege. Dacă legea e proastă, o îndrepți (ceea ce nu puteam face în mijlocul concursului), dar nu poți aplica o pedeapsă numai în baza principiilor. Dacă toată lumea ar proceda așa, s-ar ajunge la anarhie. Nu știu dacă Laurențiu va ajunge editor specializat în epigrame. Sper că da, epigramiștii au nevoie de un editor al lor. Dar îi recomand să lase jos mantia de Robespierre. Ca să închei - pentru mine, Florin Rotaru va rămâne toată viața câștigătorul acestui concurs, indiferent cine va apărea în revista "Epigrama". |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate