Erau o dată trei purceluși îngrozitori. Atât de îngrozitori încât nimeni nu se juca cu ei și trebuiau să se joace singuri ceea ce îi plictisea de moarte. Unul era neam de vier și vorbea îngrozitor de stricat purcelește, celălalt avea pete pe codiță iar al treilea era extrem de murdărel- el afirma că era murdar de țiței, răuvoitorii că de rahat.
Mă rog.Și într-o bună zi, pe lângă ei trecu Lupi. Lupi era un lup singuratic care circula împreună cu un poloboc. Lupi urla în poloboc "Ce lup deștept sunt eu" iar polobocul răspundea "Ce lup deștept ești tu".
Lupi s-a împrietenit cu cei trei purceluși îngrozitori. Întrucât aceștia aveau un pic de teren cu acte în regulă- nerevendicat de nimeni în noroiul de lângă troacă, au hotărât să înființeze o structură statală pe care s-o numească Porcolupa.Pentru ca să se joace frumos s-au hotărât să-l pună pe Lupi președinte. Și azi așa, mâine așa, toate ar fi fost bune dar:
-purcelușii dormeau pe burtă. Tot biogazul emanat ajungea direct în punctul cel mai înalt, nasul lui Lupi;
-Lupi scîrțîia când dormea;
-polobocul era cam supărat pentru că acum purcelușii cei răi veneau la el și strigau "Poloboc, dobitoc, fă boc boc";
-purcelușii îl simțeau pe Lupi prea reprezentativ- scrâșnetul coților lui mari făcea să li se albească șuncile;
-Lupi se simțea nereprezentativ.
Sfatul de taină dat de poloboc lui Lupi a fost să rupă frăția și să caute un motiv. Cum ar fi fost , de exemplu, numele țărișoarei. Ce-i aia Porcolupa ? Să-i spună Lupiporco, de exemplu.
Purcelușilor li s-a zbârlit părul pe ceafă. Și a venit primul purceluș în audiență
-No, Lupi amu dacă nu demisionezi eu chem la mine pe frate vier să te dea afară.
-Eu sunt lupul fărășcot/de ce zici mă doare-n cot. Și primul purceluș plecă supărat, cu codița între picioare. N-avea cum să-i plătească diurna fratelui vier și se și văzu jambon între colții lui Lupi.
Veni și al doilea purceluș în audiență.
-Măi Lupi, tu nu înțelegi problemele întreprinderilor mici și mijlocii. Și în general, nu prea înțelegi nimic. Ia demisionează, măi.
-Eu sunt lupul culturist/de ce zici mă doare-n wrist. Și al doilea purceluș plecă înspăimântat gîndindu-se că îi stă mai bine cu toate cotletele la purtător.
Al treilea purceluș simțea un sictir metafizic în dimineața audienței. Lupi se scărpina cu un arac între dinții puternici iar ochiul lui șpanchiu îl privea răuvoitor.
-Auzi, măi Lupi, mai ții tu minte când ți-o trăgeai cu ursoaica ?
-Mda, mormăi Lupi visător. Ce vremuri, domnule. Dar asta nu rezolvă nimic.
-Măi Lupi, măi dar de vremurile când scriai rapoarte pentru urs îți mai aduci aminte ?
-Astea sunt vorbe, domnule- se stropși lupul. Și lasă că știu eu ce cercuri de interese reprezinți dumneata.
-Da' măi Lupi, când te dădeai dumneata portocaliu și te întâlneai cu iepurașul cel prostănac și albastru mai ții minte ? Uite că eu mai țin, i-o tăie scurt purcelușul fluturând un dosar din mapa scumpă, de piele de bovină.
Ghiciți, cine va fi prim-ministru ?