Să fiu modernist sau postmodernist
Și prefixe de soi să invoc în creații
Ca timpul meu să dispară simplist
Cu lumea avidă de alte situații…

Epifenomene prin retine pătrund
Adânc în suflet să discearnă abis
De-nțelesuri cu sonuri pe prund
Liniștind vreun visat paradis…

Căci clarul e o formă-n reformă
Lejer să se plimbe prin viață –
Viclenia rațiunii transformă
Arta în economie de piață…

Sunt realist sau suprarealist
Și mă consum… ca un artist.