Scrisoare catre Tine,



Vlăstarul meu înmugurit din trupu-mi, găsește-ți calea nebătătorită și găsește-mă rătăcită în văltori de umbre, patimi și răscruci. Te aștept pe Tine să-mi încolăcești armura trupească peste spicul meu carnal ce tremură la gândul numai de a fi împreună pentru o secundă măcar. Clipa ce va închide ca într-o capsulă ani de conviețuire, amintiri și urmași ce vor continua să trăiască pe firul de iarbă pur sădit de noi.
Un singur Soare știut de toți va fi doar pentru noi ivit pe celest în ziua cea dintâi cand, pe mătasea retinei mele, vei apărea și voi ști în acea clipă că tot Universul, tot ce mă înconjoară și dincolo de cert nu va mai conta nimic. Pentru că tu îmi aparții. Pentru totdeauna.
Ochii tăi cruzi de culoare, ca mușchiul din natură ce orientează rătăcitul călător, mâinile tale ca ale unui faur gata să-mi sculpteze din corpu-mi cele mai frumoase statui de zeițe, picioarele tale demne de orice spartan...toate se vor grăbi să-mi aparțină. Tot arsenalul tău fizic va asimila dorința mea morbidă de a te avea, de a te gusta cu fiecare picur de pasiune, virilitate și iubire. Iar în acea unică și infimă secundă, voi bea din cupa apartenenței și voi ști că nimic nu se poate măsura în zile, luni, ani…Pentru că un moment de totală dăruire este tot ce poate avea mai de preț un om.
Da iubitul meu! Și noi suntem oameni. E trist dar acesta-i greul de suportat adevăr. Dincolo de ideologiile noastre, de așteptările și setea niciodată potolită și satisfăcută de cunoaștere, se află FEMEIA din mine mânată de porniri suspicioase, îndoială, teamă și răzbunare. Suntem oameni, dragul meu, pentru că dincolo de femeie se află BARBATUL din tine de neânduplecat, orgolios, uneori rece ca un ghețar la picioarele căruia orice licăr de amor se topește de răceala ta. Ele se află dincolo de comportamentul nostru prezent…sălășluiesc în adâncuri…
Însă vreau să trăiesc la suprafața acestora…
…și continui să plutesc deasupra tuturor, trasă de aripi din care cresc frunze roșii ce miros a narcise, către o oglindă în care mă văd pe Tine! Și în călătoria timpului și evoluția lui, noi vom rămâne pe firul de iarbă nemuritor un tablou ce ne încadrează pe pânze curate și moi!