agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-16 | | E vacanță, prima zi, afară plouă e o zi destul de urâțică. În suflet am o frică teribilă, căreia nu reușesc să-i găsesc o bază solidă, totuși există. „ Acolo în cel mai tainic colț al sufletului și din când în când iese la suprafață și mă îngrozește. Creează în mintea mea scenarii groaznice, atunci încerc cu disperare să mă trezesc din vis, dar nu pot, pentru că nu e un vis, e realitate și durerea pe care o simt e asemeni unei operații pe viu. Atât de mare încât îmi vine să țip, să plâng. Nu pot face nimic din toate astea, așa că încerc să îmi ocup timpul cu ceva în speranța că acest sentiment indefinibil va dispărea. Din neant imi pare însă imaginea lui, cel mai bun prieten al meu, simt însă că numai e el ci un străin ce mă privește cu ură, reproșându-mi că l-am ajutat pentru a obține prin cel mai meschin mijloc cu putință ceea ce nu avusesem niciodata din partea unui baiat înțelegere, iubire. Se întoarce și pleacă fără să privească înapoi. Eu rămân în stradă, șocată de toate lucrurile pe care mi le-a spus, care m-au rănit mai rău ca un pumnal. Oricât aș încerca a-l convinge nu mai pot, nu are rost să-i spun că se înșeală, că eu m-aș fi mulțumit să rămânem amici, doar pentru a-i fi aproape. Mă întorc înapoi în lumea rece și crudă, el rămâne doar un vis. Un vis tainic care dacă ar ieși la suprafață ar inghiți toate lucruile care mă fac fericită Eu îl voi purta în suflet, însă eu voi fi izgonită din gândurile lui. Nimic și nimeni nu va putea descoperi cu certitudine ce simțeam decât eu cu el vom ști, el care rămâne un sloi de gheață în fața lacrimilor mele.” Astfel gândesc toți cei pe care prima iubire i-a dezamăgit, lacrimile pierdute din dorința de a alunga din suflet suferința înghit tot ceea ce ar fi putut rămâne bun din ea. Iubirea poate fi la fel de amara ca fierea sau la fel de dulce ca mierea. Iubirea naște în fapt sentimente contradictorii, scăpate de sub imperiul rațiunii. Astfel ajungem să pendulăm între rai și iad, plini de îndoieli; cel mai grav e că ajunge să ne fie frică de cel mai pur și durabil sentiment: IUBIREA Anumite persoane cred că nu vom ajunge să cunoaștem cu adevărat iubirea până când nu o vom putea defini. Dar cum poți oare găsi o definiție sau o măsură pentru ceva ce e și soare și furtună? Va trece mult timp până când cineva va reuși să definească iubirea în totalitate, timpul se va scurge puțin câte puțin, noi va trebui însă să învățăm să iubim. Doar cu iubire nu vei putea nicicând construi un imperiu, dar îl vei face mai rezistent, pentru că atunci când iubirea se stinge, rămâne respectul, prietenia. Asta e adevarata iubire, ea nu-l transformă, ci îl îmbunătățește pe celălalt; Iubirea nu înseamnă anihilarea ființei, ci acceptarea ei cu bune și rele, iubirea înseamna compromis.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate