Trăiesc pustii de gheață sub pămant.
Îmi făuresc fluiere
din oasele mâinii stângi
cu care vântul are să îmi cânte
ceea ce eu nu știu să cânt.

Să cânte el viață și mișcare
prin rădăcinile de iarbă
înfipte-n fluierele mâinii stângi.
Să cânte cer și frunze tremurânde,
să cânte nori și adieri ușoare,
să cânte gânduri și simțiri de pace;
să cânte pentru cei ce vor să afle
ce-nseamnă "astăzi sunt".

Mâna dreaptă încă mai este-a mea.
Cu ea făuresc fluiere
din lutul oaselor mâinii stângi.
Nu sunt din lemn.
Mâine vor fi fragile.