zâmbind
tai șuvițe lungi
din mine
sângele semnează misivele astea
pun totul în sticle
și le arunc în urma mea
ca pe un buchet de mireasă

dacă există destin
cumva
ajung în mâna cui le-am destinat
lumea enumeră entropia, tendințele, statistica
eu aleg aleatorul
life is fun, huh?
eu merg înainte
tu direcționează-ți targetul
și umple-te de înțelepciune

perfecțiunea nu e oare doar o teorie?
e ceva atât de relativ...
pentru mine dimineața înseamnă viață
pentru tine e doar o dimineață

iubesc strada și-mi place să merg
nu există capăt sau distanțe
e doar un alt început
călcat de infinite urme
în același timp
cine stabilește care e calea?
și care-s colțurile?

ca o ironie
sau ca o palmă
sticlele mele se întorc
în cele mai neașteptate momente
le văd mă așteaptă
lângă ziduri vechi sau pe trepte de magazin
în rigole
și în ele
fierb
răspunsurile mesajelor mele

azi era una la mine pe preș
hmmm