Tristețea nimicului mă prinde cu mângâieri ce mă-nfioară
Nimicul golului nu-mi șoptește
Culorile sunt în ceață, amestecate parcă pe paleta unui pictor nebun ce muza și-a ucis-o
Libertatea mă-ngrădește
Sunt un înger ce s-a domesticit cu răul
Apa nu-mi șterge păcatul de a scrie cuvintele nimicului
Peretele nu mă ferește de zgomotul indiferenței
Fumul țigării nu-mi arată calea spre tine
iubirea e în in cele 3 zări, eu sunt în cea de-a 4 zare
măștile se sparg în nisipul călcat de trecătorii ce cred în iluzia de a fi
Triumful este al amestecului dintre nimic și mai puțin nimic