agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ jurnal de ziua mondială a scriitorilor ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-03 | |
Moartea atinge prezentul cu ruine de piatra veche, galbenă, clădită în închisori reci și umede.
Cum intri în Port Arthur, un așezămînt pe insula Tasmaniei, parcă ai intra într o altă eră. Imaginile, aerul, mirosul, toate simțurile sînt agitate și încercate la un loc. Nu e nevoie de ghid, cu sau făra el, poți citi istoria locului, și mergi încet, ca și cum lanțurile secolelor trecute te-ar ține legat. Te vezi mai mic, mai neputincios ca niciodată. Admiri, de undeva de jos, foarte jos, zborul liber al păsărilor. Liniștea e apăsătoare, rar, cîte-un ecou rătăcit străbate printre ziduri: strigăt neputincios din alte vremuri.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate