camera asta cu
pereți scorojiți
e camera cu metastază
lipit de marginea patului
zîmbești și parcă
ai spune mai multe

mirosul înțepător de
urină circulă prin vene
pijamalele roase nu vă
pot apăra de frig
sîntem condamnați să
cunoaștem/percepem
înțelegeți ceva?
uită-te la asistentă
în halatul ei alb
fără greșeală

nu-ți fă griji
am dat șpagă cui
trebuia am strîns mereu
aceleași mîini ți-am
adus o supă
sleită

bătrînul din stînga ne
privește fix poate
privește în gol
ne învîrtim în jurul
temelor mari și cred
că avem timp și
de noi

va veni și decepția
cea mare cînd în
halatul cel alb nu
mai observi nici
viață
nici moarte
nici dumnezeu