Crezi că nu știu
că strici urzeala stelelor?
Crezi că nu știu
cum țipi în întuneric...
și nimenea nu vine,

că te aprinzi și te ferești
că scrii frumos povești
-îmi dai să mai citesc și eu-
să nu se piardă-n tine doar
te rog cu cerul și pământul
să nu uiți de blestemul tău,
când vrei răul să-l faci
să fugi de legile nescrise
martir încornorat de bună seamă
tu ești
o știi
prea bine...

Să nu cumva
să fugi în tine iar
și să te caut
în zadar

sunt zăpăcit de stat la cozi
lista e lungă
și prin dos
n-am cheie,
ai uitat să-mi dai
sau eu nu am știut s-o cer
mi-a fost momentul efemer
că mă târam să-ți fac pe plac
eu sunt un înger tu un drac

Și ce dacă te-ntrebi de ce
sau nu te-ntrebi deloc
eu am văzut un zâmbet frumușel
când ne jucam pititea printre stele
bune sau rele sau în ochii tăi cei mici
tu joacă-te acolo,
eu aici.