Încă o toamnă a trecut
Și toate frunzele-au căzut,
Iar anii trec, se scurg mereu,
Cu ei odată „trec” și eu,
Îmbătrânesc și-mi pare rău
Că nu mai cunoscut.

De sărbători eu ași fi vrut
Să vii să-mi dărui un sărut,
Să vii, un: „La mulți ani” să-mi spui,
Că sunt „orfan” al nimănui,
Să nu mai rătăcești „haihui”,
Dar „Tu”, n-ai vrut.

Nu vrei în suflet să-mi revii,
Deși de zeci de ani o știi,
Că te-am iubit și te iubesc,
Să-mi fii aproape o doresc,
Speranțele mereu îmi cresc,
De ce nu vii, de ce nu vii?

O…Vino iar iubirea mea,
Te-aștept și te voi aștepta,
Să mă privești și zâmbitor,
Să-mi spui cuvântul: „Te ador”,
Nu pot scăpa de al tău dor
Și nu te pot uita.

Dar în zadar aștept plângând
Și rugă-n „ceruri” adresând,
Destinul meu nu are „Zel”,
Nu are milă, e „mișel”,
Are în schimb un singur „Þel”,
El vrea să mor sperând.