agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3902 .



-Fragment-
personale [ Gânduri ]
din ceva ce nu există.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Mars ]

2007-02-10  |     | 



Din nou, e evident pentru persoana în cauză faptul că are rost să trăiesc. Cred că a trăi este arta de a desena fără radieră, și cum dintotdeauna am știut că-mi lipsește emisfera cerebrală responsabilă cu arta plastică... oare iar ajungem într-o stare ce transcende realul crezând numai în nemurire și în fericirea de moment? de ce nu se unesc cele două? sau ... de ce a avut loc Marea Schismă din 1054? A fost punctul de bifurcație a multor elemente... arta și știința, materialul și spiritualul, statul și biserica. Suntem înconjurați de bifurcații... unele chiar devenind permanent bifide. Nu putem să articulăm o frază fără un cuvânt urât. Nu putem să încurajăm un om, dar putem să-l distrugem încet și sigur. De ce oare? Din prisosul inimii vorbește gura... și deși din punct de vedere anatomic cele două sunt legate numai prin sistemul veno-capilaro-arterial, în practică lucrurile stau ... mult altfel. Succesul în viață nu-l împarți. Sentimentele nu le împarți. Le împărtășești, dar dex-ul exprimă diferența. Mă uit în jur din nou cu teama de a nu descoperi ceva nou și rău în mine. Nu mai pot să-mi pun problema cine sunt... pentru că am trecut de cei 3 ani de groază. Acum am 5. Și de atunci încerc să ies ca o muscă plină de viață din plasa unui păianjen care are capacitatea de a fi tot timpul la lucru. Sunt conștient că mai e puțin timp până mă va prinde. Însă pot să fac ceva? Poate că nu merit să zbor și să ies din această plasă. Poate că mi-e sortit de Moira să mor astfel. Poate că păianjenul care e neobosit nu dorește decât să avem o simplă discuție. Însă a reușit să mă convingă deja că-s slab. A reușit să-mi imprime pe scoarța cerebrală faptul că nimeni nu mă iubește, că totul în jur e efemer, ca teoria relativității se aplică chiar și în adevărurile fundamentale ale vieții, că bifurcarea este esențială...însă... vreau să sper mai mult!!!!
Cred că mâine va fi o zi în care pot să sper din nou. Cred în minunea care o săvârșește iubirea. Cred că pot să mă desprind din acea plasă dacă chem în ajutor o Mână divina. Pentru că firul de păianjen e mai rezistent decât oțelul... însă dacă reușește să-ți prindă inima atunci e infinit mai puternic. Și nu vorbesc de arcul aortic sau orice impresiune de pe suprafața ei, ci de ceea ce se ascunde înăuntru. Un suflet...care nici măcar n-are greutate proprie. De fapt... se poate spune că nici nu există, pentru că nu-l vedem. Și pentru că nimeni n-a demonstrat că poate exista. Oare mâine o să fie mai frumos ca azi?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!