câteodată mă gândesc dacă chiar nu sunt bună la nimic.
adică nu la nimic... nu asta vroiam să zic. câteodată mă gândesc dacă scriu bine. doar vreau să scriu și nu mă pricep sau care-i faza? când văd că nimeni nu zice nimic în legătură cu ce scriu, mă întreb dacă mai are rost să scriu sau ajunge să vorbesc cu mine însămi toate problemele și ceilalți să și le rezolve pe-ale lor. da' chiar! nu am nevoie de ajutorul nimănui! nu trebuie să îmi zică nimeni nimic să mă simt eu mai bine. fiecare cu el însuși! ăsta-i viitorul! un graf cu noduri izolate.

și totuși, poate că aș vrea să îmi zici unde greșesc...

dacă am fi pe o insulă pustie doar noi, m-ai vedea?

câteodată, mă întreb dacă mă înțelegi...