Cuvintele mele sunt sufletul meu;
Ce se va intampla cu trecutul acesta?
Speram să pot cuprinde mai mult
Chiar totul cu gandul.

Oare de ce dorește sufletul omului
Și cui va lăsa iubirile si viața,
Cui poate 'cest suflet vorbi?
Cel mereu de noi ignorat
Singurul ce ne dă speranță,
Și viață din plin.

Cuvinte suflă prin mine acum
Ca intr-o casă pe munte, departe,
Cu ferestre deschise,
Deschise spre mare.

O casa a trecătorilor
Grabiți lumea a contempla.

Ei vin, adusi ca vanturi de departe
Se opresc doar să privească
Și să rostească
Alte cuvinte
La fel de vii
La fel de frumoase
Ganduri pentru mai tarziu
Pentru o alta viață
La fel de vie
La fel de trecătoare.