agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-15 | |
Când am auzit pentru prima dată la știri despre isprăvile unui anume Morega, mi-l imaginam ca pe un personaj de pe undeva din Columbia, un tarficant feroce, care tratează afaceri flancat de două senoritas exotice și de o armată de bodygurzi mustăcioși și încruntați. Când colo, surpriză! Toată aura de aventură s-a risipit: domnul Morega era un simplu strângător de taxe de pe plaiurile noastre, din același Gorj care a mai dat țării personaje precum vajnicul baron local Radu Mischie și legendarul prefect Toni Greblă. Cu scuzele de rigoare, fac o precizare pentru cei mai tineri: chiar așa îi zice - „Toni”, căci dacă l-ar fi chemat Anton Greblă, cred că ar fi fost prea mult, chiar și pentru el…
Dacă stăm să ne gândim bine, având în vedere că dl. Morega era un tip descurcăreț, ca să nu-i spunem „băiat deștept” încă de pe vremea lui Ceaușescu, toată tevatura cu adunatul banilor din teritoriu nu are nimic senzațional. Este pur și simplu o chestiune de continuitate, căci pentru unii, peisajul românesc nu s-a schimbat cu nimic. Fostele „cadre de nădejde” au devenit peste noapte „oameni dedicați programului partidului”, așa cum „magazinul universal” a devenit „supermarket” sau fostele localuri cu „împinge tava” au fost înlocuite cu împinsul tăvilor la restaurantele din mall, cu deosebire că acum la pui îi zice „chicken”, iar la slănină, „bacon”, că-i mai cu schepsis. Dintotdeauna, societatea s-a împărțit în două: prostimea și descurcăreții, „băieții deștepți”, aleșii. La fel cum faraonul Egiptului se pretindea „ales al zeilor”, așa și Ceaușescu s-a crezut veșnic până l-au împușcat. De Tutankamon, ce să mai zicem, că și acum, la mii de ani de la moarte, își strânge sceptrul la piept cu aceeași disperare… Bine ar fi ca la următoarele alegeri, în loc de obișnuitul program de tâmpire în masă, candidații să ne-o spună verde-n față: „programul meu politic este să adun atâtea și atâtea miliarde de lei în timpul mandatului”. Dar, fiind „băieți deștepți”, n-o să ne spuneți asta niciodată. Căci altfel, cine v-ar mai alege? Moregarilor!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate