Ceață risipită de soarele deșertului,
De gânduri , uitate ce renasc
În fiecare generație...
Mutație infimă a creației
Colective , născut în ignoranță
Sortit la moarte în nepăsare
Meritată de altfel
E real doar nisipul care
acoperă capul , paravan contra ploi...doar.(din nefericire)


P.S Suntem mai jalnici decât struții , care nu se înjosesc nici ei să se ascundă în nisip...