Iubitul meu poartă sămânța. Asemeni cerului ce-și poartă stelele lui el este generos ca răsăritul soarelui și ca luna înainte de apusul ei. Ai zice că acolo se îndreaptă tot zâmbetul lui.
Eu sunt în centrul existenței sale știu asta din cuvintele lui nerostite și sunt alături de el în tăcere. Eu una nu-l pun să facă nimic. Dar voi dac-ați avea un iubit ca al meu ce i-ați cere să facă? I-ați cere să răstoarne stânci sau să schimbe râuri din cursul lor? L-ați pune să se aplece asupra peștelui împușcat și să-i aline suferința pentru ca apoi să îl târască pe merginea prăpastiei iar de acolo să-i facă vânt?
Iubitului meu nu-i pot interzice să facă ce vrea el dar el știe că îl iubesc iar sămânța sa e chiar răsplata pentru dragostea mea. Dar voi dac-ați avea un iubit ca al meu i-ați interzice să facă ceva anume?
Răspunsul meu e cum e gândul meu iar voi îmi sunteți dragi deopotrivă.
Iubitul meu e neclintit dar delicat precum o floare. Și are doruri multe. Îl voi ascunde oare de strugurii cei tămâioși cu boabe mari pe care nu îi am și nu-i pot da?
Eu nu pot să-l feresc dar mă voi duce cu ce am mai de preț la paznicii viei și le voi spune că vreau doi struguri pentru iubitul meu care poartă sămânța. Iar de vor refuza și voi cădea rănită atunci cu sânii mei voi da iubitului să afle gustul mustului. Iar el care este numai al meu mă va îngriji și-mi va curăța rănile la marginea de odihnă.
Iar dacă îi va fi poftă de murele cele negre oare nu i le voi da?
Voi dac-ați avea un iubit ca al meu ce-ați face?
Răspunsurile voastre sunt ca și gândurile voastre iar de aceea voi îmi sunteți dragi deopotrivă.
Nu-l vom feri de fructe căci nu el poartă oricum rodul ce va veni prin pântecele noastre?
De ar fi rece și ar dori să ste-n lumină cu toate îl vom duce în poiană.
Voi care îl iubiți pe iubitul meu care este numai al meu ce îi veți pune dinainte? Ce l-ar slăbi sau l-ar scârbi ca o alungare sau ce-i va plăcea și-l va întări ca o chemare? Iar în auz ce-ați vrea să-i sune ecoul unor împușcături purtat de suferință și durere sau muzica de înger ecou de aleluia-osana venit din cer?
M-aș duce la îngeri cu ce am mai de preț să-i cânte dar de vor refuza și voi cădea rănită iubitului îi voi da gura cântării mele. Apoi iubitul nostru care este numai al meu mă va vindeca în zâmbetul lui la marginea de odihnă.
Nu-i puneți înainte zid. De după frunze de ar vrea să vadă în somn cascada de lumină să-i împlinim dorința să dăltuim balcon în vârf de unghi o lojă-n trunchi și-apoi un stal în rădăcină.
Iar noaptea ce așternut să-i pregătesc? Un așternut de cenușă și o cămașă de sac?
Dacă iubitul nostru pe care îl iubim pentru că poartă sămânța va gusta din strugurele cu boabe caeruleum atunci să-și odihnească pletele pe al iubitei braț. Iar de va gusta din cel ce dă vinul rose atunci născuta să-și bea cupa uitării cea de fiecare noapte ținându-și dragul la sânii săi îmbietori.
„IUBITA MEA CARE EȘTI NUMAI A MEA AI OCHII NEGRI CA MURELE CELE NEGRE. TU N-AI AFLAT CÃ SÃMÂNÞA MEA E TARE ȘI BOGATÃ?
DECI VREAU CÃMAȘA CEA MAI SIMPLÃ - PRIVIREA TA IAR COAPSA TA ȘI PÂNTECELE TÃU SÃ-MI FIE AȘTERNUT”.
Pentru iubitul meu vin să vă cer doar unicornul iar eu îl voi plimba într-o caleașcă nouă cu aurit blazon.
De nu mi-l veți da mă voi bate cu voi până veți fi răniți.
Deci astfel să aveți grijă de iubitul meu și de sămânța lui căci tot ceea ce-i faceți din sămânța lui vine iar ceea ce-i veți face în sămânța lui ia formă.
Dar tu iubite de voi cădea rănită apleacă-te asupra mea ca să-mi bei suferința cu zâmbetul tău pentru ca apoi să mă târăști la marginea de odihnă iar de acolo să-mi faci vânt dincolo de iubitul meu cu degetele albastre și roșii încărunțite pe taste.