Pășeam pe vârfuri să nu-i stric
simetria gândurilor,
să nu-l deranjez de la migala lucrului.
O aureolă de praf se hârjonea pe lângă el,
îi încețoșa literele roșii de pe tricou,
“I’m the best”,
purtat ostentativ, cu pachetul de țigări
suflecat în mâneca scurtă.
Picături de sudoare i se prelingeau pe frunte,
eu îi așteptam vorba cu sufletul la gură,
îmi va spune,
îmi va ascunde ceva, ca pretext să mai vină,
să se afunde
în cele mai întunecate cotloane…
Am așezat pe colțul mesei o ceașcă de cafea,
poate o va bea,
poate îl va inspira, îi va scote din memorie
răspunsul.
Când s-a întors către mine mi s-a tăiat răsuflarea,
m-a privit drept în ochi și a spus zâmbind:
- Tre’ să-i schimb transformatoru’.

30.10.2002