“Acuarela” mi-a pictat adolescenta
si visele inca neimplinite.

“Cantecul” mi-a lipit ochii de stele,
minunandu-ma ca existi.

“Nu stiu cine” mi te-a sadit in suflet
si crestem impreuna,
una pe aripa celeilalte.

Viitorul nu ne sperie, oricum nu avem
ce pierde, dar putem evolua.

Cand una din noi oboseste
si-i ingheata aripa,
cealalta si-o inalta,
asa vom reusi sa fim mereu
aproape de stele.



14.01.03