agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1197 .



Fara titlu...
personale [ Gânduri ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Irysa ]

2003-02-08  |     | 



Sufletul este un loc de nepatruns, care cere multe, mult mai multe decat vei putea primi. Daca ti-as oferi orice, totul ar fi un nonsens, va parea sumbru, patetic, morbid. Izvoarele vor seca, caci nasc unde de dragoste, noi idei, noi vise, dorinte, lacrimi, oftari si clipe de extaz. Nu sunt eu oare un nor care umbreste sentimentele tale, nu sunt eu o umbra care te impiedica sa-ti exprimi trairile sufletehti, nu sunt eu un puf care apasa greu peste sufletul omenirii, nu sunt eu o umila pasare ce strica senina cerului, nu sunt eu o piatra de care te impiedici cand mergi pe strada, nu sunt eu oare un imbold al vietii, o faptura pierduta intr-o lume de oameni? Nu, sunt doar o lacrima dulce in apa sarata a marii, doar o granula de piper pierduta in sare, o picatura de apa pe uscat. Daca as fi ca toti, as fi ca voi, ca cei buni, ca cei cu dorinte, ca cei ce aspira la inalt. Sunt doar un om trecator, un strain in lumea cunoscuta, o floare ofilita in lumina, o picatura, o lacrima, o umbra nascuta din sclipirea stelelor, un neant de aripi. Si totusi, sunt un om obisnuit...

Iubesc tacerea ce m-apasa, iubesc singuratatea ce ma impresoara, iubesc intunericul ce imi lumineaza calea, iubesc minciuna caci ma face sa vad adevarul, iubesc clipele de ura caci imi arata iubirea, iubesc mangaierile pierdute pt ca ma lasa tanjind dupa ele, iubesc amagirile pentru ca-mi dau seama ca iubesc, iubesc saruturile pe care nu le-am dat caci te fac sa ma doresti, iubesc contrariul a ceea ce vreau, te urasc pe tine pentru ca in suflet te iubesc. Dar, daca admit ca te iubesc... atunci te-as putea ura, si atunci tacerea va deveni asurzitoare, singuratatea inabusitoare, intunericul orbitor, minciuna ma va durea, caci in fond e purul adevar, clipele de ura vor fi clipe de iubire ce ma vor seca, mangaierile n-am sa ti le dau si ai sa te superi, saruturile vor fi acte de gelozie, apte mereu sa starneasca un foc pe buzele celor ce te vor alinta.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!