Toamna e o poveste veche.
Paseste incet spre mine intr-o invaluire de aur ,coborata parca din soare ; pe drumuri arse de vara rostogoleste un cerc de nostalgii in care se prind ,rand pe rand suflete-scaieti. Fug sa ma ascund intr-un copac ,sa-i urc pe sub piele a seva ,sa razbesc intr-un mugur aprins ,dar ...se topesc toti copacii ca lumanarile, mistuiti de flacarea ei ruginie,fug sa m-ascund intr-o noapte, dar rece si lunga imi coboara pe sub piele incolacindu-se pe glezne,impiedicandu-mi fuga ...Invinsa, raman cu sufletul aninat de cerul galbui si ochiul bandajat cu un ram de gutui...