Mi-ai spus: "Ia aripile astea, cu ele vei zbura mai inalt." Aveam si eu aripi, dar am avut incredere si mi le-am smuls, ca sa pot folosi protezele tale.

Mi-ai spus: "Uite cerul! Necuprins si adanc, te asteapta!" Mi se parea ca e mult prea albastru pentru a fi real, dar am avut incredere si m-am inaltat. Nu prea stiam cum sa folosesc aripile cele noi, dar ele m-au dus, oricum, sus.

Ce caut acum pe pamant, plina de vanatai?

Ai uitat oare sa imi spui ca cerul era doar tavanul unui decor de film?

Nu, nu cred ca ai uitat. Doar tu esti un bun regizor.
Eu sunt doar o proasta actrita, care isi ia rolurile mult prea in serios.