Ești rătăcit. Pierdut printre străini. Mergi fără un scop printre ei. Și ți-e frică. Þi-e frică de ei. Nu îi cunoști. Nu vrei să-i cunoști. Simți cum totul te apasă și nu mai poți să respiri. Acesta ești tu. Ești rătăcit și vrei să te regăsești. Ieși afară din casă. Mergi printre oameni, uită-te la ei. Și gândește-te. Ceea ce îți trebuie ție nu este o meditație în liniștea și confortul camerei tale. Nu. Acum tu vei medita asupra lumii ce te înconjoară. Și asta o vei face în mijlocul ei. Mergi așa, fără un scop, privindu-i, meditându-i. Toată ziua. Mai multe zile, dacă este nevoie. Până într-o zi în care deschizi ochii. Și abia atunci te uiți la ei. Abia atunci îi vezi cu adevărat. Și descoperi că tu ești liber. Tu știi. Ai știut întotdeauna. Ai simțit-o, a fost mereu înăuntrul tău. Tu știi că dincolo de ceea ce vezi mereu în jurul tău se află o altă lume. Uită-te bine. Și vei vedea că ceea ce ai considerat până acum străin, necunoscut, este de fapt cea mai personală imagine a ta. Este viziunea ta asupra lumii. Este lumea ta. Și o vezi așa cum o gândești. Abia când vezi acest lucru, când totul din jurul tău începe să capete un sens, o continuitate, o viață interioară, abia atunci începi să fii cu adevărat liber. Atunci o vezi cu adevărat. Și îți dai seama că ceea ce ai urmărit toată viața, ceea ce ai căutat prin atâtea metode, sursa atâtor iluzii și necazuri, a fost întotdeauna în singurul loc în care n-ai căutat-o: fericirea a fost mereu la tine. Ai purtat-o mereu cu tine și n-ai știut să o folosești. Dar acum totul se va schimba. Pentru că ai început un drum nou. Un drum către tine însuți, un drum către libertatea ta interioară, un drum către fericire...

NOTÃ

 Aceasta este introducerea la una din multele cărți pe care am încercat să le scriu. Data la care am scris-o: 11 Dec. 2001