|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Tribut personale [ Gânduri ] un vis la 3 ani (varianta sincera)
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Cristina Hasse [sisiphe ]
2003-05-29
| |
Era odată un lac nu prea mare, dar foarte adânc. Nimeni nu știa cât era de adânc și ce ascundea. Peste acest lac nu exista punte, nici ocolit nu putea fi. Pe malul celălalt puteai ajunge numai traversându-l. Era o singură soluție pentru asta. Cine voia să traverseze arunca o monedă și se trezea dincolo. Toți făceau asta. Într-o zi cineva a îndrăznit să nu mai arunce moneda. Făcând un pas a dat să traverseze cu nonșalanță și a pierit înghițit de ape.
|
|
|
|