Nu stiu ce data e. Stiu doar ca de 16 ore sunt la internet si ma cam plictisesc. Afara e noapte? Da! O noapte... intunecata. Acum 3 luni m-am apucat de lucrarea Simonei. Azi nu mai e nimic. Ne invinuim doar si ne-am si despartit. Imi spune ca e mai bine asa, ori sa fac ce vreau. E indiferenta. Am sa fiu si eu.
Am invatat de la Ea o lectie, si-anume: "ca viata e un glob de cristal. Si nu e in mainile Tale ci-ntrale destinului."
M-am plictisit de toate, chiar si de-a mai fi cu cineva alaturi, chiar de-a mai avea o fiinta aproape de mine. Toti suntem nimicuri si toti lolalta formam totul!
Nu stiu ce sa mai scriu.