agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-11-01 | |
Se facea
ca aveam un vis... coltul de suflet ramas se stramba ca un prost in geamul creierului. Se intuneca acum. Un soare bolnav si-a infipt razele in pamantul tare si se afunda incet, cu greu... Pietrele innegrite ingheata urat, ca oasele-n cavoul lor si frigul inteapa craniul descarnat de pe stanca din fata. Mi-e groaza si nu-mi vad mana. E alba, sunt rece. Si nu stiu de unde-mi dau seama si vad ca prin ceata. Sunt cioburi. Le flutura vantul putrezit si-mi sfasie fata. Am gura amara. Nu e nimic. E doar sangele galben, cleios, ce-mi curge din ochi. Am respirat candva? Cred c-am uitat atunci... Un vierme! frumos imi apari tu, parazit si copil bolnav. Il scot dintr-un piept gaunos si-l privesc cu drag. Imi pari ca un gand ce se zbate in palma si se incolaceste incet si uit sa respir... Vezi? Numai tu esti de vina. Mi-e scarba sa te nasc. Plesneste ca un prost sub talpa grea si-mi murdareste calcaiul.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate