Dragul meu Stoian George Bogdan,


stii tu, românii mai au o pasiune (pe lîngă poezie bineînțeles), harța. Și tocmai de asta mi-e frică acum mie, de harță. Mi-e frică să scriu ceva de teamă că ai să sari așa, cum se zice mai puțin elegant, "la beregată". Dar, mi-am zis eu, nu e normal dom'le să trăiesc cu frica în sîn. E chiar absurd, nu? Așa că sincer mi-ar părea rău dacă "micul" meu comentariu ar reuși nedorita performanță de a te scoate din sărite. La început am vrut să fie doar un comentariu la http://www.poezie.ro/index.php/poetry/62973/index.html dar mai apoi a ieșit o epistolă. Sper să nu se supere "conducerea" și/sau domnii/doamnele editori că o public așa.
Deci,.. pe cînd citeam gîndurile acestea ale tale, mă frămînta așa o întrebare, o singură întrebare: "Și ce dacă?" "So what?" "Și ce dacă e așa?"
În ciuda micilor "șifonări" pe care le-ai mai avut pe aici pe colo cu persoane sau "personalități" de pe site, Bogdane te-am privit întotdeauna ca pe o persoană mai inteligentă decît, să zicem, media. De ce vii atunci cu platitudini din acestea cumplit de evidente? Bineînțeles că românii au așa o "slăbiciune poetică", bineînțeles ca mulți sînt(em) cel mult mediocri, bineînțeles că nimeni nu publică poezie (cu atît mai puțin poezie mediocră), bineînțeles că din poezie se moare de foame (sigur), bineînțeles că asta frustrează, bineînțeles că frustrarea încrîncenează. "SO WHAT?", "Și ce dacă, omule?" Ce chestie sublimă sau semnificativă ai spus cu asta? Ce noutate? Toți o știm. Zi-ne ceva ce nu știm. Ceva fascinant, ceva care să schimbe lucrurile. Sau să ofere acel "ceva" pe care îl caută toți "frustrații" aceștia mediocri de pe POEZIEdotRO.
Hai să fim serioși, să zicem că e o beție, un drog, o adicție toată chestia asta. Acuma spune-mi și tu la cîte crîșme te-ai dus și ai început să le strigi "Nu mai beți măi nenorociților, nu mai beți că sinteți penibili, sînteți o rușine!.."..? Sau la cîți drogați te-ai dus să le zici "lasă mă acul că o să te nenorocești...!"..? Mă tem că la nimeni. Atunci de ce te apucă așa psihoza asta de Maica Tereza sau Armata Salvării pe lîngă poeții frustrați și mediocri ai României și pe lîngă POEZIEdotRO?
Să zicem că îți pasă de poezia românească, de viitorul ei, de bunul ei renume, etc, etc, și te tulbură această bălăcăreală a diletanților în lacul sacru al poeziei românești. Atunci de ce nu ne arăți tu cum se scrie poezie. Serios. Tulbură-ne... Transfigurează-ne! Fă-ne să cădem pe spate în cel mai pur și sublim extaz poetic. Uite, eu abia aștept. Dar fi domn! Fi domn. Știu că am atins acum o coardă sensibilă în tine. Numai un tip puțin orgolios (nu foarte mult) poate scrie ca tine. Așa că fi domn, și înainte de a da cu piatra convinge-ne pe toți că tu nu ești păcătos. Vulnerabilizează-te în fața noastră. Arată-ne cît de fascinant poet ești tu. Fi domn. Și îți vei cîștiga nu numai cititori dar și admiratori.
Vreau să te asigur în încheiere că nu sînt sub nici o formă asociat, prieten sau rudă cu nimeni din conducerea POEZIEdotRO - mărturie stă bicisnicul meu nivel 50 - și nici nu am fost rugat sau stimulat sub vreo anumită formă de vreunul din aceștia să scriu aceste rînduri. Uite așa mi-a venit. Am avut un moment de credință că am în față un om inteligent. De altfel am și eu unele lucruri care nu îmi plac în spiritul și forma acestui site în ciuda scurtului timp decînd m-am înscris în el dar ca de obicei cred că unele lucruri nu se vor schimba niciodată iar cele ce se vor schimba nu va fi pentru că vreunul din noi va începe să tragă cu praștia în geamuri. În ce privește ideea în sine a site-ului cred că e salutară. Iar dacă trivializează cumva ritul poeziei atunci o face la fel de mult precum internetul trivializează relațiile amoroase, religia, discursul politic, epistola, etc. Ce să îi faci, trăim "sub vremuri".
Cu speranța că undeva în inima ta m-ai înțeles ce am vrut să spun,


Virgil Titarenco
sub nici o formă poet