N-am mai venit... M-am lasat coplesita de lacrimile acestui timp hain... Habar n-ai tu ce greu e sa-ti potolesti drumul dorului... sa-ti opresti mana in mijlocul cuvantului scris... Stai, ii spun, si ea - mana, scrie pasi, scrie aripi...scrie culori... de parca ti-ar mangaia sovairea, tacerea...
Am sa ma vand in targ, tablouri - culori... "Poti picta alte tablouri, vinde-ti sufletul colorat, cu banii obtinuti vei scoate alta carte... e pacat sa nu lasi poezia celor pentru care ai scris-o..." - imi spun unii si altii...
Am sa-mi frang zgarcenia, izolarea... ma voi duce culoare sa ma odihnesc in ochii celor ce-si pot permite o culoare pe pereti...
Dar tu, tu cel care mi-ai dus primele culori in lume, ce faci? Lasa usa aia deschisa, imi aud deja pasii in poarta ta...
Sigur voi ajunge la tine inaintea primaverii...