Poate doar rima mi-a scapat printre dinti,

Intr-un inceput de agonie mi-am pierdut secundele intre minute lungi si egale, cu o graba de zile mari mi-am facut si eu aparitia la intrunirea poezistilor timisoreni, dar nu unde trebuia ci pe celalalt mal de Bega, la indicatiile “ingerului meu pazitor”, mi-am lasat carul cu fan cu tot in aproprierea spitalului unde bineinteles era malul gresit al intalnirii.

- Ei si ce?!
Sunt numarul 13 al intalnirii, crezi ca am ghinion? Nu numai ca a fost ziua ingerasului, trebuia sa mergem la “bataiala” unde mi s-a furat telefonul mobil (da acela care radea incontinuu HA HA HA HA…” multumesc hotilor pe aceasta cale si le dedic urmatoarea poezie scrisa de mine), dar m-a prins politia la ora doua noaptea si mi-a verificat actele masinii care vai de ea trebuie sa-i fac o verificare tehnica ”sumara” si bineinteles ca nu mi-a suspendat permisul.

Apropo domnule politist numa trei sfintite am consumat caci a patra nu aveam cu cine, prietenul meu era plictisit si suparat de pierderea mea. Uite asa se trezeste omul la ora unspe’ dimineata sa-si ia telefon mobil, sta pana la ora doua jumate in fata unui comerciant de telefonie mobila “dilar” care isi da in petec si ma intreaba daca nu cumva am vreo suta de para sa las gaj caci saracul de mine nu prezint incredere fata de ei, desi am un alt abonament care-l plateste prietenul meu iar suma facturii este extrem de mica:" vreo “doua... minim”. Intr-un sfarsit ajung si la munca bineinteles pe la vreo trei jumate era numai jumatate de ora intarziere.

Oricum nu conteaza; mai sunt cateva ore din aceasta zi, poate ma dau baietii afara de la munca mai rau nici ca se poate, intr-o zi calduroasa de treispe’. Iar aceasta fraza imi aduce aminte de o vorba celebra: ”niciodata nu spune niciodata”!