aer stătut
va trebui să intrați spunea cineva dar nu se vedea nimeni
nu-i auzeam decât vocea
puteți veni după mine
altă încăpere alt aer stătut
ceasuri toate ceasurile lumii respirau deodată solemn aceeași oră
simt prevestirea delir delir după delir
inculpatul e rugat să se prezinte a zis vocea
mă simt împinsă silită să deschid ochii să mă înclin curții
în jilțuri nu era nimeni
doar trei săbii robă neagră o lumânare pâlpâie încă
sabia din mijloc s-a ridicat
inculpatul e rugat să se prezinte să se prezinte să se prezinte
liniște brusc liniște derută încerc să strig
tăcere ireală
instanța amână deliberarea se aude iar vocea
frenetic frenetic se leagănă frenetic geamătul meu prin sală
încerc să mă ridic mă uit la el mă uit în toate părțile
chipuri necunoscute
brusc
țipătul meu dă ocol întregului cer
întorcându-se spre ultima ta răsuflare
ți-am respirat-o ți-am respirat-o avidă
răstignindu-mi visele pe un geamăt gândindu-mă că poate
din suflet ne-a crescut aceeași rugă

mă dezbrac de lumină mă lepăd de dorințe mă scutur de flori
mâna mea credincioasă iți inchide ochii sărutându-i pentru ultima oară
mă ridic mă întorc promițând singurei mele șanse că mă voi reîncarna
după fiecare zi trăită fără tine

să nu murim singuri pe această siciliană de bach?