Mersul înapoi se-nvață fără aripi

Pe memorie suprapuse, inversate până la negativ,
revenirile se dilată
și cresc în distanțe lumină.

Câte amintiri ai, pornind din punctul “ieri”, cu viteza de treizecișiceva-de-ani/vise?

Un dus-întors cu discount
de fire albe
și free până la cuta dintre sprâncene.

Tocmite bocitoare, temerile stau adunate grămadă pe creștet și-așteaptă

Înțelepciunea e obolul dat vremii,
fără dobândă, fără girant,
ofertă limitată, numai în viața aceasta.

Sunt multe brazdele prin care-mi respiră pământul

Cu fiecare întoarcere de obraz,
ridurile-s pregătite
pentru recolta viitoare de gânduri.