Azi faceam lobi pe la palatul meu, vroiam sa instalez un Linux tare frumusel si anume acela cu palarie rosie. Dupa o noapte furtunoasa si foarte plina, mi-am dat seama de zicala: “ce poti face astazi nu lasa pe maine” ca e total gresita, degeaba am tot incercat seara sa instalez ca nu iesea nimic, mintea imi era intoxicata cu ziua de ieri, putina bere si pe alocuri tutun ars in foi de hartie.
Doamne, dulce-i viata!
Adormit si in ceasul al doispelea ma zbateam intre vis si vis caci realitatea imi dadea de furca, oscilam intre buzunare goale si lozuri in plic pe care trebuia mai intai sa le cumpar. Ma gandesc ca poate maine va fi o noua zi, o noua reusita sau un nou esec in ceea ce fac. Singura sansa de reusita este acea de a castiga lozul cel mare.

“Viata este dura”
Un slogan demn de luat in seama de unii oameni mai instariti care isi cheltuie banii pe te miri ce baruri scumpe, cumparaturi la cel mai bun magazin din oras uitand ca la magazinul de langa exista aceeasi marfa la un prêt mai mic. Adevaratii nevoiasi ii vezi la magazinul din Traian, unde la decizia unui patron mai strainez “cumperi orice la prêt de treizeci si opt de mii” lei, provoaca un fel de extaz din partea oamenilor, magazinul era bombardat pur si simplu de suflete in cautarea imposibilului, imi spuneam: “ Uite cum unii oameni saraci se inghesuie la lucruri ieftine iar ce vad eu in vitrina ma face sa-mi revizuiesc atitudinea erau tot feluri de obiecte fascinante de la tricouri barbatesti pana la mape de cd-uri toate la un prêt derizoriu. Pacat ca in bazare aceleasi lucruri sau ,ma rog, unele le poti obtine la un prêt de douazeci - treizeci de mii iar toti nevoiasi iau tepe amarnice si usturatoare. Mai presus de toate era un angajat de-al magazinului care tipa si se isteriza pe ultima persoana din coada: “Sa nu mai lasati pe nimeni sa intre in fata dumneavoastra pentru ca sunteti ultimul client si s-ar putea sa nu va mai las nici pe dumneavoastra.”

Viata este grea

Pentru aceia care nu stiti, cateodata viata poate fi grea in sensul in care o femeie tanara la vreo 35 de ani are deja cinci copii iar familia ei abia poate intretine casa in care sta. De descurcat cum poate sa se descurce numai furand, cersind si punandu-si copii sa munceasca.
- A … nu stiati ca exista asa ceva? Ei bine aflati de la mine persoana in cauza este o cunoscuta de-a mea, are un sot alcoolic ce nu stie altceva sa faca decat sa-si bata copiii, bineinteles care nu sunt ai lui si nevasta de cand a nascut prima fata si pana acum nu a reusit sa faca baiat este de-abia la a treia incercare iar pentru faptul ca el e barbat isi ia in serios meseria de tata si cu sloganul “bataia e rupta din rai” isi permite sa bata si sa injure un copil de doar 10 ani. Ma intreb ce va ajunge acel baiat daca mai poate rezista tentatiilor vietii sau la randul lui se va transforma in acelasi barbar.

Lumea cateodata este rea si indiferenta la problemele altor oameni. Cand trec pe strada pe langa un om mai sarac imbracat se uita de sus parca ei ar fi Dumnezeu. Astept si eu sa vad un om instarit ce face o fapta buna fara nici un tert interes, ca acela de sponzorizare-impozit mic. Dar eu cred ca astept degeaba pentru ca oamenii au uitat sa fie oameni.