* Admir nespus de mult pe omul care știe, în mijlocul unui anturaj logoreic, cu supralicitări de fraze teribiliste și pretenții de rezonanțe cosmice, să tacă două ceasuri în colțul său și apoi să aducă totul la tăcere printr-o singură replică.

* Nu există cuvânt pe care să nu-l poți înlocui cu o anume tăcere.

* Ca să te înalți mai presus de alții nu te coborî mai prejos de tine.

* Traversez uneori un pod lung, inimaginabil de lung, și nu reușesc să descopăr la capătul lui cântecul râvnit.

* Ambiția de a învinge dificultățile creației nu e de-ajuns, mai trebuie să și iubești aceste dificultăți.

* Să taci când nu ai nimic de spus e o chestie de bun simț.

* Nu toți oamenii pot străluci, dar toți ar trebui să caute preajma unui om strălucit.

* Am citit destule cărți care ar fi putut să se încheie la început.

* Lasă-mi atâta umbră câtă îmi trebuie ca să mă pot bucura de lumină.

* Moartea e cinstită, nu vine niciodată din urmă, te întâmpină.

* Am avut o sumedenie de gânduri. Jumătate le-am valorificat ca prin farmec în jocurile copilăriei, cealaltă jumătate regretă mereu că am crescut mare.

* Cred că nu e nimeni pe lume să nu sufere din pricină că-i lipsește un om care-ar fi trebuit să se nască.

* Să restitui gândurile împrumutate - iată un lucru imposibil!