agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2757 .



Celula
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Yvory ]

2004-09-21  |     | 



De cateva zile incoace, am dormit mai putin ca de obicei, ceea ce m-a facut sa ma simt ieri cumplit de molesita. Pe la ora opt speram sa ma culc, dar eu dorm in sufragerie si nu puteam sa-i spun pur si simplu de la obraz bunicii mele sa plece si sa ma lase sa dorm. S-ar fi suparat pe mine. Asa ca m-am postat in fata calculatorului si am jucat Solitaire pana la 10, pe urma am citit putin din Dostoievski, si la 10:30 eram pe jumatate adormita.
Dar nu a fost intotdeauna asa. Obisnuiam sa am camera mea si patul meu. Aveam pana si un ficus ce ajungea pana in tavan, dar pana si ala a murit cand am plecat de acolo. Nu ma lasa inima sa spun de ce a dat ortu’ popii, asa ca am sa povestesc despre camera mea.
Ori de cate ori intram acolo, covorul era plin de jucarii. Dintre toate, imi amintesc cel mai bine cuburile de diferite marimi. Cele mari erau gri, cele mijlocii galbene iar cele mici rosii. Obisnuiam sa construiesc cetati sau castele si probabil daca m-ar fi intrebat cineva ce vreau sa fiu, probabil as fi raspuns arhitect, daca as fi cunoscut cuvantul asta.
Aveam un pat de lemn galben lipit pe peretele de sud, iar eu dormeam cu capul spre est. Deasupra se afla fereastra pe care eu n-aveam voie niciodata s-o deschid, dar ma urcam pe calorifer si ma lungeam pe ea batand cu pumnii destul de tare atunci cand vedeam pe cineva cunoscut ca se apropie. Vizavi de patul meu, pe peretele nordic, stateau doua dulapuri, fiecare avand cam un metru latime, iar intre ele, era prins bine biroul. Culoarea predominanta a camerei era galben. Patul, paturica pe care n-o suportam pentru ca ma “ciupea”, dulapurile si biroul.
De cele mai multe ori stateam incuiata de dimineata pana la trei in camera asta, iar intr-o zi, imi amintesc foarte clar ca am auzit un bubuit cumplit si dintr-o data blocul a inceput sa se miste inainte si inapoi, dinspre nord spre sud iar eu intepenisem pe pat si ma uitam inmarmurita la dulapurile din fata mea ce veneau spre mine amenintator pentru ca apoi sa se lipeasca inapoi cu zgomot de peretele lor. Totul parea sa dureze de ore intregi, iar eu cu mintea mea de copil, incercam sa gasesc explicatii. Pentru ce se intampla asta? Pe fundal se auzea un zgomot ca de fierastrau si eu am tras imediat concluzia logica: cineva taie blocul cu fierastraul. Parca si vedeam cu ochii mintii un barbat cu tricou alb ce tragea inainte si inapoi un fierastrau la coltul blocului. Pe urma s-a oprit, dar eu tot n-am avut curaj sa ma dau jos din pat.
Niciodata nu mi-a placut sa fac ordine sau curatenie. Nici acum, nici atunci, cu toate ca imi place sa fie curat. Faceam ordine doar din patru motive: eram obligata, ma plictiseam, eram suparata, sau vroiam sa impresionez. Daca eram obligata, indesam toate jucariile la nimereala in sertarele unui dulap, faceam patul si dadeam cu matura bagand praful sub covor. Daca ma plictiseam sau eram suparata, imi aranjam hainele, si daca vroiam sa impresionez, faceam luna. Aranjam totul pana la cel mai mic detaliu, fiecare jucarie sau lucru. La sfarsit nu mai gaseai nici macar un fir de praf in camera, nici sub pat, nici sub covor, si mai si dadeam cu carpa pe jos.
Aveam mult spatiu in camera. In afara de mobilierul pe care l-am descris mai sus, si planta, restul era gol (cand nu era plin de jucarii). Puteam sa sar coarda, sa ma dau peste cap, sa fac roata, sa merg cu patinele sau orice imi mai trecea prin cap. Mi se parea o camera mare, asta probabil pentru ca eram eu mica. Dar intr-o noapte, au umplut-o cu lazi de struguri.
Stateam in pat si ma uitam cum ajungeau coloanele pana-n tavan. Tot dormitorul meu era plin, ceea ce-l facea foarte intunecos. Dar din fericire, cu toate ca afara era innorat, a inceput dintr-o data o furtuna de fulgere si eu puteam vedea destul de clar strugurii negrii, forma laditelor, patul si usa. Nu stiu cat am stat asa, dar nu puteam sa adorm defel. Stateam si vorbeam cu ursul negru din plus, care mereu trebuia sa fie langa mine, sa-mi tina de urat. Probabil am vorbit prea tare caci usa s-a deschis si a intrat tatal meu vitreg. Avea un prosop in jurul braului si se uita la mine din usa. M-am bagat repede sub patura, dar tot continua sa se uite la mine. Nu a stat mult acolo, si cand sa se intoarca sa plece, prosopul a alunecat si a cazut pe jos. In clipa urmatoare ma zgaltaia puternic intrebandu-ma amenintator daca am vazut ceva. I-am spus ca nu, ceea ce era si adevarat pentru ca nu aprinsese lumina cand a intrat in camera, dar nu stiu de ce aveam impresia ca nu prea m-a crezut. Un fulger i-a luminat fata iar eu am putut vedea, chiar si pentru o secunda un luciu bolnav intr-un ochi si unul fanatic in celalalt, lucru care m-a speriat mai rau decat bruscarea de mai devreme. S-a ridicat, si-a luat prosopul si a iesit din camera, iar eu am inchis ochii, ca o fetita cuminte si nu i-am mai deschis pana a doua zi dimineata, cand turna cu galeata.
M-am dus in bucatarie sa mananc inainte de a pleca si cu toate ca scoala se vedea de la geamul meu din dormitor, el mi-a propus sa raman acasa, sa jucam pe calculator Jumping Jack pentru ca e urat afara si nu are rost sa ies din casa pe o vreme ca asta.




.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!