Nu mai vreau!
Nu mai suport!
Nu mai pot!
Nu mai rezist!

Totul incepe cu nu.....prin urmare are sens negativ....cam la asta se rezuma totul in acest moment....
sau mai e ceva...dar eu nu gasesc sensul?
Dar...am cautat atat...am obosit...shi...daca ar fi sa trag linia shi sa fac o socoteala simpla....rezultatul ar fi aproape zero...sau chiar zero....
Dar....mai conteaza???.....banuiesc ca nu...
Din nou "nu".....deja m-am saturat de el.....
Ash vrea.....sa nu mai simt...
Ash vrea sa nu mai simt.....durere......
Vreau sa visez.....vreau sa plang.....
O stanca ce sta pe culmea unui munte...shi ea e mai plina de esentza decat mine....
Un fir de nisip in desert.....el e mai plin de apa..decat e viatza in mine....
Nu creadeam sa existe atata durere.....nu creadeam sa o simt eu....
Incerc sa ma gandesc ca sunt altzii mult mai nenorocitzi decat mine....dar...ciudat...nu ma ajuta cu nimic...ma face sa ma simt shi mai rau...
Ash vrea sa scriu despre cat de fericita sunt....despre cat de bine imi pare ca fac shi eu parte din lumea asta....
despre cat de bine ma simt cand contemplez luna....shi ma gandesc la cineva...
dar ...acel cineva nu exista in viatza mea....
Durere.....dar exista shi dragoste.....pacat este ca nu am cui sa o daruiesc....iar sa mi-o ofer toata mie ar fi o gresheala,pentru ca nu o merit.....
Lacrima.....asta sunt eu.....dar...cum pot sa fiu asha...daca mie nu imi curge nici o lacrima....se nashte in ochii mei...dar moare tot acolo.....
Ash vrea.....imi doresc....visez.....
Dar am incetat sa fac toate aceste lucruri.....poate pentru ca nu merit....dar,cert este ca nu mai am energie sa visez...sa vreau...sa imi doresc....
Sunt in letargie....shi ash vrea sa imi revin....dar...fara rezultat.....
Doare.....atat de tare.....shi simt cum ma pierd...asemeni unui fir de praf....alungat de gospodina harnica....un fir....unul...atat de mic....atat de insignifiant....dar..totushi.....nu e dorit de nimeni.....parasit de tot ce inseamna viatza....placere...de fericire nici nu mai poate fi vorba...cuprins de durere.....
Shi atunci....cum sa mai sper?
Sperantza mi se pare acum...ceva atat de abstract.....
Ash vrea sa strig in gura mare ca am shi eu nevoie de cineva....ca traiesc shi eu pe planeta asta...ca am shi eu nevoie de dragoste....ca am atata iubire de daruit....
Am iubit...shi am fost iubita....
Dar am fost iubita de mai multe ori decat am iubit....
Oare asta sa imi fie pedeapsa acum?.....ca nu am raspuns acelor sentimente.....ca am refuzat acele persoane?
dar de ce asta?
de ce durere?
De ce in halul asta?
Ma simt in mijlocul furtunii...fara nici un adapost....shi trec oameni pe langa mine shi nu ma ajuta....
Sau.....o comparatzie mai ciudata.....ca shi cum ash fi sub dush...shi nu pot sa inchid robinetul,dar nici sa ies de acolo nu pot....
sa fiu chiar atat de slaba?
Sa fiu chiar atat de neajutorata?
Sincer....nu shtiu.....
Ceea ce shtiu este ca sunt intr-o continua cadere....shi nu am absolut nici un sprijin.....
Simt...din nou...cum se nasc lacrimile in ochii mei....dar nu curg...stau acolo....parca ar vrea sa imi faca in ciuda....
Noaptea.....ea pare a fi singura care ma intzelege.....ea e singura care nu imi pune intrebari...ea e singura care pare a-mi fi alaturi....
Restul...oamenii......nishte prefacutzi....
Imi ofera atatea mostre de dezgust in fiecare zi..incat simt ca devin shi eu ca ei.....simt cum decad.....
Nu mai vreau sa-i vad......
De fapt...nu mai vreau sa ii intzeleg...sa-i cunosc....imi provoaca sila....
Ash vrea shi eu sa ma trezesc dimineatza...shi sa imi spun ca de abia ashtept sa fac ceva anume....sau sa vad pe cineva anume....ash vrea sa ma inteleaga shi pe mine cineva...dar sa imi fie alaturi.....nu mai pot....
Ma rup in mii shi mii de bucatzele....atat de mici....atat de multe....
O sa devin un puzzle....dar...unul cu putzine shanse de rezolvat....
Shi atunci......ce rost mai are.....mai am....mai au.....
......
O sa incerc sa gasesc raspunsul la aceasta intrebare....deshi.....singura.....ma indoiesc......
Dar...in fond.....tocmai fiind singura....nu mai conteaza....
Ar trebui.....sau.....poate...totushi.....
E greu......shi totushi.....atat de ushor....de simplu....
Probabil sunt eu......da!....acesta e raspunsul.....
eu sunt de vina.....acum...atunci...pe viitor....
Gandesc....dar.....poate e numai o impresie de a mea ca imi folosesc celulele cenushii....creierul in general....
Probabil tot ce fac e......sa traiesc.....sau....o senzatzie ce ma cuprinde din ce in ce mai des.....am impresia ca sunt moarta.....shi totzi au observat.....numai eu nu!.....
Sper sa imi dau seama la timp!......