IBM
Civilizatii diferite
IBM o abreviatie care reprezinta simbolurile a doua civilizatii ?
In civilizatia apuseana, IBM a reprezentat pentru multa vreme, simbolul inaltei tehnologii.
In civilizatia lumii arabe, pentru cei educati, care accepta auto ironia, IBM reprezinta sinteza mentalitatilor acestei lumi; abreviatia cuvintelor arabesti : I – in sha’Alah, M – malesh, B – boukra, care s-ar traduce liber prin : daca vrea Domnul (expresia dependentei de vointa divina), n- are importanta (un fel de nepasare si toleranta pentru un eveniment nu tocmai fericit), maine (aici timpul nu are relevanta pe care o are in alte parti ale lumii civilizate).
Calatorul deabia sosit, dintr- o civilizatie apuseana in Orientul Apropiat, intalneste aici destul de frecvent situatii si intamplari consecinte directe sau indirecte din ale abrviatiei cu pricina, IBM.
Un prim contact cu aceasta lume, se produce pe soseaua care te duce de la aeroport in oras, intr- un trafic infernal, in care in aparenta nu se respecta nici o regula; nimeni nu priveste in oglinda retrovizoare, nimanui nu- i pasa de cel din spate; fiecare schimba directia de mers fara sa se asigure sau sa semnalizeze; din cand in cand, soferul automobilului din fata semnalizeaza ceva cu mana, fie ca ar intentiona sa schimbe directia de mers, fie ca ar dori sa opreasca, fie ca in fata lui e ceva care incurca traficul sau cine stie ce alte intentii; biciclistii si pietonii circula in toate directiile printre automobile fara nici o asigurare; preocuparea de baza, a fiecaruia este sa nu il loveasca pe cel din fata si sa nu provoace accidente; si credeti- ma, in oras au loc foarte putine accidente; toleranta soferilor este uneori exasperanta; daca un pieton doreste sa traverseze strada printr- un loc nepermis face un semn cu mana sa i se dea voie sa treaca si tot traficul acesta intens ingheata subit; si in loc ca participantii la trafic sa se enerveze, acestia iti vor face un semn prietenesc ci iti vor zambi !!!
Adeseori, in mijlocul acestui trafic nebun, doua masini se opresc, soferii se saluta si incep o conversatie amicala care poate dura ceva timp; in spate se formeaza un sir de masini care asteapta rabdatoare, sfarsitul conversatiei celor doi; este adevarat ca uneori, dupa mai multe secunde de asteptare, un sofer neatent, apasa claxonul si atunci incepe vacarmul claxoanelor celor “starniti”; nu e o descarcare nervoasa, pur si simplu soferii se distreaza de vacarmul pricinuit de sute de claxoane dezlantuite; apoi circulatia se reia ca si cum nimic nu s- ar fi intamplat; de fapt nici nu s- a intamplat nimic.
O fi acest mod de a circula pe strazi mai eficient si mai sigur decat cel super riguros din alte tari situate mai spre apus? Cel putin din punct de vedere al sigurantei si al consumului nervos al participantilor la trafic, se pare ca raspunsul este afirmativ.
Ajuns in oras, calatorul nostru observa, in apropierea brutariilor, ca trotuarele sunt acoperite cu “hobaz”- acea paine arabeasca sub forma de lipie, intinsa astfel pe jos, pentru ca fiind foarte fierbinte, degaja inca vapori de apa, care i- ar dauna daca ar fi impachetata imediat; dupa aceasta etapa tehnologica de “vanturare, aerisire, racire” care se consuma in strada, posesorul a zeci de lipii, bune de stivuit si transportat, aseaza teancul de lipii, inalt de o jumatae de metru si mai bine, pe portbagajul bicicletei, si fericit ca a putut asigura hrana numeroasei familii si in aceasta zi, porneste voios spre casa.
Explozia demografica, este aici mai vizibila decat oriunde in lume; pe strazi populatia este propnderent tanara; se afirma cu mandrie ca populatia tarii se dubleaza la fiecare 20- 25 ani !!!
Ceaiul, tablele si narghileaua sunt prezente pe trotuare, in locuri publice, piete, localuri special amenajate dar si in cele mai luxoase hoteluri si restaurante.
Si cu toate acestea, arabii nu sunt lenesi; in conditiile in care se iveste o oportunitate bine motivata, ei actioneaza rapid si eficient; sunt buni meseriasi si talentati in ale cioplitului pietrei si constructiilor; se pricep la comert fiind foarte buni negociatori.
Arabii sunt mari consumatori de dulciuri, diabetul fiind foarte putin raspandit in aceasta zona, probabil datorita factorilor climatici; nu consuma alcool si nu fura; poti lasa in masina deschisa orice obiect sau chiar bani si a doua zi vei gasi totul neatins; daca ai uitat un obiect sau bani intr- un magazin, te poti intoarce peste zile si iti vei regasi obiectul pierdut.
Nimeni nu se grabeste, nimeni nu este nervos, nimeni nu injura, nimeni nu este stresat iar viata se desfasoara parca cu incetinitorul.
Randurile de fata nu au fost scrie cu intentia de a va prezenta impresii de calatorie din Orientul Mijlociu.
Am incercat sa surprind cateva aspecte care se supun unor reguli si principii diferite de cele ale civilizatiilor occidentale.
Este acest mod de viata o alternativa mai buna decat viata trepidanta, desfasurata contra cronometru, din societatile civilizate occidentale ?
Este individul traitor pe eceste meleaguri mai multumit de realizarile lui decat acela care traieste intr- o societate eficienta dar stresanta, de tipul “lagar de munca de lux”, precum SUA ?
Aceasta e intrebarea pe care o supun dezbaterii.
Shukaritu