inspirată din poezia Fără votcă de Ioana Camelia Popa [Camica]

tainică măsura nopții
cerne umbre sidefii
ramuri din lumina sorții
țes sub frunte insomnii

un taifas de șoapte ține
ochii între două zări
dinspre tine luna vine
să destăinuie cărări

oboseala mi se prinde
în perdea de vis firav
o stea albă tot aprinde
licăriri de gând concav