Lumina de aur in vazduh,
departe amurgul rostogoleste
o roata imensa de nori;
nimic sa speri,
nimic s-astepti,
in fata mea visele-nghetate
stau in pozitie de drepti.
Ma-nvaluie-o mireasma ganditoare
si-o nesfarsita sete, nesfarsita
dupa mierea ideala.
Nefiind intru totul lumina
Trupul ma doare.