Se aude-un sunet de departe,
Sunt clopotele sorții,
Ele răsună zi și noapte
La porțile morții.

Și-n viața ca de ceara
Vor fi suflete moarte
Din dragoste amară
Pierdută-n vis de noapte.

Se vor vedea pe creste
Suflete învinse,
Piedute-ntr-o poveste
De amintiri nestinse.

Și vezi în departare
Un suflet de ființă
Ce-ncet se stinge; moare
Și trece-n neființa.

Și vezi cu îngrozire
Cum pe cărări încinse,
Merg spre nemurire
Doar suflete învinse.