Cu Israel către Iordan

Izvoarele stau punți din veghea apelor ne adumbresc

Cerurile deschise, a mântuire, botează prin Ioan

Adâncurile neștiute, tăcute strălucesc.


Sihastră, lăuntrica pustie

Își primenește dealul în rod de cugetări

Și-a muntelui potecă o urcă-n veșnicie

Strivind în pasul aspru năpârcile visări.



Gătiți-vă fecioare fiți candele în noapte!

Gătiți-vă în suflet cu straiul îngeresc!

Gătiți-vă pustiul în pas cu sfinte șoapte!

Apropiați-vă de ape ce sfințesc!


În cincizecimea timpului

Cuvântul, adună dezrobirii

Tot neamul pământesc!