Cine ești tu?
O umbră trecătoare.
Și ce știi tu ?
De-o inimă ce doare?

Căci tu din fantezii trăiești.
Și te hrănești din vise.
Iar tu pe toți rău îi rănești.
Și doar din vorbe zise.

Nu știi ce e surâsul.
Și asta nu e bine.
Și parcă mut ai glasul.
Nu aude oricine.

Privirea ta fior de gheața.
Ai inima de piatră.
N-ai nici un scop precis în viată.
De toți vei fi uitată.

Căci tu cu neguri te asemeni.
Vii dar durezi o clipă,
și pentru toți care sunt oamnei,
nu esti decit risipă.

Asa vei fi întotdeauna,
de n-ai să poți iubi.
De nu termini cu minciuna,
n-ai să poți izbuti.