primul înveliș al cristosferei



(și nici a doua oară nu)




pentru că s-a stins pe brațul meu
lăsându-mi în palmă o zgârietură
ca pe un verset,
mama a fost prima femeie de pe pământ
care moare a doua oară
prin mine


privindu-mă printr-un hublou cu vitralii
ea își secreta un alt timp în al cărui cocon
o vedeam cum se strecoară
cum într-o altă pozitivitate isihia,
în timp ce eu mă înfășuram în mine
ca într-un mineral viu



pe malul improprierii, printre sălcii,
stam pe pământul kerigmei
aruncând pietre lucioase pe oglinda apei
care nu se spărgea
nici prima oară
și nici a doua oară nu



***
Blog Angela Furtuna