"La Smolensk,prin mii de cuvinte
Pierdute care-ncotro
Din Vocea-ți știută, fierbinte
Atât auzit-am "Alo!"
Vuia-n receptoare-o rafală
pe firul mereu doborât
Și-un glas obosit din centrală
Răspunse "bombardează" și-atât"
Kolea Sionov

Mică, chircită speranța
Într-o sticlă aruncată-n ocean
Se află-n ea fărâmituri de viață
Minciuni din zilele ce le mai am

Mică, chircită victorie
Pierdută-n marele oraș
Lipsită de rușine sau glorie
Azvârlită de pe făraș

Mică, chircită iubire
Fugită de mine-n amurg
Pierdută la tine în fire
Ca norii și visele curg

Mică, chircită durere
A unui om neînsemnat
Trecută ades sub tăcere
Spre un happy-end amânat