Vezi mamă, ce drăgălași sunt pescărușii?
Valurile neastâmpărate se joacă ca niște miei
printre
tălpile noastre!
Astăzi, soarele este ca tine mamă:
numai zâmbet!

Aruncă mamă, gândurile în mare!
Briza le va transforma în spumă
și
le va ascunde în cochilii printre alge.
La primul sărut al soarelui se vor deschide:
un colier din perle albe, perle negre îmi va lumina visele,
alături de tine...mamă!


***micul paj***


Stăpâna acestui castel de nisip
ești tu, mamă.
Iar
eu, pajul tău.
Voi merge în urma ta, ca o boare de primăvară
ce
scutură florile de măr.
Când împăratul ceresc se va odihni, în caru-i de foc,
vei întinde brațele și vei zice:
"Ce vrei să mănânci, micuțul meu paj?"
Voi răspunde:"O bucată din soare, s-o pun pe
pâine...ca mierea".
Firimituri vor cădea pe pământ.
În zori,printre ghiocei, vor încolți în grădină,
Raze de bucurie și flori vei purta în păr, mamă!


**iubirea**



-Oh!...Iubirea…cum nu știi?
Desigur, se află în țara liliacului:
Acoperită cu ghirlande de flori,
Luna
adoarme legănându-se în bratețe lui.

-Ce este iubirea?-am întrebat
valurile plescăitoare.
-Oh!...Iubirea… cum nu știi?
Desigur, se află în țara udată de râuri repezi:
Când își rotesc undele scânteietoare,
o pereche de aripi vei avea
pentru
visele tale.

-Mama!…Ce este iubirea?
-Oh!...Iubirea... cum nu știi?
E un lucru de mare preț…
se află ascuns în cufărul sufletului.
E singura bijuterie de valoare
pe care
o dăruim celor dragi.


***frumusețe fără seamăn***



-Uriașule plop,
care atingi cerul cu creștetul
și
atragi umbra la rădăcinile tale,
spune-mi te rog, unde se ascunde frumusețea?
-De-o frumusețe fără seamăn este
Zâna Văzduhului.
Mână ploile cu biciu-i de foc și
are grijă
să nu ne uscăm.


-Harnică albină, care aduni polenul din cupele florilor,
spune-mi te rog, unde se ascunde frumusețe?
-De-o frumusețe fără seamăn este
Regina Stupului.
Cunoaște rețeta secreta a delicioasei miere și
are grijă
să nu murim.


-In paginile carților, micule școlar cu ghiozdan în spate,
ai aflat unde se ascunde frumusețea?
-De-o frumusețe fără seamăn este
mama mea.
În fiecare dimineață se strecoară în vârful degetelor la pat,
să-mi sărute genele și
are grijă
să fiu fericit.


**aventura**



Este o idee nesăbuită să mă ascund printre staminele
trandafirului… mamă?
Sigur nu voi face insolație și nu voi strănuta…
Te voi privi cum uzi grădina și voi striga: "Ajunge mama !...Sunt ud până la piele!"
Un fluture cu aripi catifelate mă va purta asemeni armăsarului zburător,
la stele.
Tii!...Ce bine e să alergi cu rolele pe inelele argintii ale unei albastre planete!
Degetele vor răsfira beteală parfumată pe umerii tăi: te vei mira…
Mă voi prinde apoi de trena brodată cu flori a unei comete :
margarete vor inflori în nori…:
vei zâmbi…
Spre seară, voi coborâ pe-o rază de soare:
o
piersică pistruiată, ciufulită și înfometată vei mângâia pe creștet…mamă!