fluture alb cuvântul țâșnește când să-l ating

nu striga! nu înjura!

plase de praf ochii goi mi s-au scurs tânjind
frunza înaltului

cade o ghindă!
cade o ghindă?

poalele sufletului se deschid să o prindă
dar ghinda nu cade

nu striga… vreau să repet nu mai apuc
ai înjurat un stejar
ce stejar că e arțar –
tu chiar nu mai vezi?

posibile dovezi:

mi-am făcut un ceas pătrat
m-am mirat că ceasu-a stat

mi-am făcut un cal de lemn
nu m-ascultă de-l îndemn

mi-am făcut ce n-am făcut
ce ziceam v-am spus că uit

când să-l ating cuvântul țâșnește fluture alb
poalele sufletului se deschid să îl prindă

…zeii mă-sii! e doar ghindă…