Rugă de 26 decembrie 2004

Mă las răpită de Sori,
ninsorile nu vor să vină,
e atâta tăcere în galaxie
că se aude "plânsetul" cerului !

Vor muri luceferi ?
se vor naște zâne?
iarba se va mai face fân?
ghioceii vor mai răsări
din suspinul iernii?!

Numai timpul cădelnițându-și
clipele - peceți peste noi,
precum virtuți ale născocirii,
ca pe un blestem fără leac,
un perpetuum mobile rănit,
va ordona acest joc al Zeilor
îmbătați de sângele pruncilor,
din Paradisul Terrei!

O, Doamne, încearcă tu
să pui din nou roata
să-l tragă pe Timp
din labirintul istoriei
însângerate,...
adună îngerii păzitori
acestui pământ și...
trimite-i să-l ocrotească!

Doamne, iartă-mă, Doamne!
Tu ai cheia fericirilor
și nefericirilor noastre,
Îți mulțumesc pentru tot, Doamne!