Intr-o zi, dis de dimineata mi-am zis
ca imi va fi Dumnezeu un gandac de bucatarie
coborand din pat langa piciorul meu stang
dormea leul foamei de sine, EUL

in vis totul parea ca se sfarsise
lumea lupta cu lumea pentru pace
iar eu luptam cu mine pentru foc
si dreptul de a fi introdus in lumina

totul se petrecea incet lasandu-mi secundele sa curga
de parca erau minute facute sa-mi intarzie ciclul vorbirii
unu ' si cu unu ' faceau trei iar eu intrebam de copilul
care sarea coarda prin parculetul din zona interzisa

ceasurile ticaiau ne-ncetat cu bataie la fiecare juramant
iar eu duceam lipsa de spatiu, inchis ermetic intre minute
vorbele-mi sareau nestingherite din gura inghetata de aer
palmele incepeau sa suiere melodii in forma de inima statica

ma inchideam intre note si deveneam o partitura saraca.