Cat de frumos poate sa ninga
Si cat de trist ochii sa-mi planga,
Intr-un spectacol de lumini
Si presarat cu multe lacrimi.

Stelute multe, mici si albe,
Gingase, suple si usoare
Cadeau intruna pe pamant,
Din cer, pe aripe de cant.

Tu incantata ai iesit
La geam, cu drag, si ai privit,
Iar fulgii, obositi, de nea,
Se-ngramadeau in palma ta.

Ce fericita poti sa fii!
Iar eu ce trist, ca nu-mi mai vii,
Sunt blestemat de-al meu destin
Sa-mi fie dorul tau un chin.